Nora Roberts - Carti online electronice

Sanctuarul
De la autoarea Nora Roberts v-am prezentat mai demult Vis în alb tot în format electronic. Tot acolo găsiţi mai multe detalii despre autoare în cazul în care nu aţi auzit de ea.
Acum vreau să îţi prezint alte două cărţi de la aceeaşi autoare în format electronic.
Este vorba de Sanctuarul şi Treptele iubirii.

Descarcă de aici cartea Sanctuarul online gratis. Mai jos poţi citi un fragment din carte înainde de a descărca ebook-ul.
Treptele iubirii şi Vis în alb (vezi linkul de sus) pot fi cumpărate în format electronic de aici.

Descrierea cărţii Treptele iubirii

Vechiul han din Boonsboro, Maryland, a supraviețuit războiului, și-a schimbat proprietarul de nenumărate ori și, potrivit zvonurilor, este bântuit de fantome. Acum frații Montgomery și excentrica lor mamă vor să îi redea farmecul de odinioară. Pentru arhitectul familiei, Beckett, munca este refugiul pentru o viață personală anostă. Însă un proiect secret începe să îi ocupe tot mai mult gândurile: fata pe care o iubea în adolescență s-a întors în Boonsboro.

Clare Brewster, acum mamă a trei copii, a revenit în orașul natal după ce soțul ei, militar, și-a pierdut viața în Irak. Proprietară a unei librării cochete, situate chiar peste drum de hotel, este prea ocupată ca să aibă timp de aventuri romantice. Însă constată că viața îi poate oferi surprize extraordinare, căci băiatul care o adora discret în liceu s-a transformat într-un bărbat puternic și capabil, care ar putea să îi arate încă o dată drumul spre fericire.


Citeşte un fragment din capitolul 1 al cărţii Sanctuarul de Nora Roberts.

Cand batut de vremuri ma inapoiez …
Trupul meu, un sac de oase; frant pe dinauntru …JOHN DONNE

Visa Sanctuarul. Casa cea mare lucea alba ca o mireasa in lumina lunii, o forta luand in piept panta care domnea peste dunele de la rasarit si mlastinile de la apus, maiestuoasa ca o regina pe tron. Casa se inalta
asa cum statuse timp de peste un secol, un maret tribut adus vanitatii si stralucirii omenesti, langa umbrele intunecate ale padurii de stejari, unde raul curgea intr-o tacere tenebroasa.
La adapostul copacilor, licuricii sclipeau aurii, iar fapturile noptii frematau, incordate sa vaneze sau sa fie vanate. Salbaticiuni se impreunau in umbre, in secret.

Nu ardea nici o lumina care sa insufleteasca ferestrele inalte si inguste ale Sanctuarului. Nici o lumina nu isi intindea bratele in semn de bun venit pe verandele gratioase, pe usile distinse. Noaptea era adanca,
avand respiratia umezita de mare. Singurul sunet care s-o tulbure era al vantului fosnind prin coroanele marilor stejari si trosnetele uscate –ca de degete osoase – ale frunzelor de palmieri. Coloanele albe se inaltau asemenea unor soldati strajuind veranda larga, dar nimeni nu deschidea enorma usa din fata in calea ei.
Apropiindu-se, auzi scrasnetul nisipului si al scoicilor de pe drum, sub picioare. Clopoteii de vant zanganeau, cu mici note muzicale.

Balansoarul de pe veranda scartaia in lanturi, insa nimeni nu statea tolanit pe el pentru a se bucura de luna si noapte. In aer plutea mirosul iasomiei si al trandafirilor moscati, pe sub cel mai puternic si sarat al marii. Incepu sa auda tunetele joase si statornice ale apei prelingandu-se peste nisip si retragandu-se spre propria-i
inima. Bataile sale, acel puls constant si rabdator, le aminteau tuturor celor ce locuiau pe insula Lost Desire ca marea isi putea insusi din nou pamantul, la cea mai mica toana.

Totusi, starea de spirit I se lumina la auzul ei, muzica de-acasa si din copilarie. Candva, alergase prin padurea aceea libera si salbatica precum o caprioara, ii cutreierase mlastinile, gonise de-a lungul plajelor nisipoase, cu privilegiul lipsit de griji al tineretii. Iar acum, nemaifiind copila, revenise acasa. Merse repede, grabind pasii, traversand veranda, apucand manerul mare de alama care lucea ca o comoara pierduta. Usa era incuiata.
Il rasuci la stanga, apoi la dreapta, impinse in panoul gros de mahon. Lasati-ma sa intru, spuse ea in gand, cu inima incepand sa-I bata in piept. Am venit acasa. M-am intors. Dar usa ramasese inchisa, incuiata. Cand isi lipi fata de geamul uneia dintre ferestrele inalte care o incadrau, nu vazu inauntru nimic altceva decat intuneric.
Si o cuprinse frica....

Cum ţi se pare autoarea Nora Roberts? Descarcă cartea şi distribuie pe Facebook să citească şi alţii.